Cap 15, 16, 17, 18, 19

Capitolul 15 - Dincolo de producţia de masă

Esenţa producţiei în cel de Al Doilea Val era "seria" mare cuprinzând milioane de produse standardizate, identice.
Esenţa producţiei celui de Al Treilea Val este seria mică parţial sau total adaptate cererilor clienţilor.
În cel de Al Doilea Val producţia este carteziană, în sensul că produsele se prezentau sub formă de piese şi apoi erau asamblate cu grijă, pe când producţia celui de Al Treilea Val este post-carteziană sau "integralistă".
Revoluţia produsă în birouri de Al Treilea Val este rezultatul câtorva forţe care se ciocnesc. Nevoia de informaţe a crescut atât de mult, încât nicio armată de funcţionari, dactilografe şi secretare din Al Doilea Val, oricât de mare ar fi şi oricât de mult ar munci, nu-i mai poate face faţă.
Cheia unui birou al viitorului este corespondenţa obişnuită. Când un cadru superior, într-un birou clasic din cel de Al Doilea Val, vrea să trimită o scrisoare, cheamă un intermediar - secretara.
Cert este că atât biroul cât şi fabrica vor fi nevoite să se revoluţioneze în anii ce urmează.

Capitolul 16 - Casa electronică

Oamenii preferă să lucreze la birou şi nu acasă din multe motive.
"Oamenii nu vor să lucreze acasă, chiar dacă ar putea. Nu vezi că toate femeile se luptă pentru a ieşi din casă şi a se duce la o slujbă!".
"Cum să lucrezi ceva când copiii se agită în jurul tău?".
"Oamenii nu se simt stimulaţi dacă nu-i supraveghează un şef."
"Oamenii au nevoie de contacte directe între ei ca să câştige încrederea şi siguranţa necesare pentru a lucra împreună."
Cu toate acestea, se prevede această modificare, deoarece apar şi nişte beneficii: profitul firmei va creşte, deoarece salariatul nu va mai parcurge drumul de acasă la serviciu şi invers.
Şi în familie vor exista urmări bune, deoarece soţii vor putea lucra împreună.
Prin munca la domiciliu, oamenii vor putea evita această navetă ce se creează din cauza serviciului si se vor putea implica mai mult în bunul mers al comunităţii din care fac parte.

Capitolul 17 - Familia viitorului

Acest capitol este strâns legat de cel precedent, casa electronică şi se bazează foarte mult pe familiile care lucrează la domiciliu.
În prezent, destrămarea familiei, este, de fapt, o manifestare a crizei generale a industrialismului -  distrugerea tuturor instituţiilor create de Al Doilea Val.
Al Treilea Val a crescut numărul familiilor formate dintr-un singur părinte.
Cerinţele partenerilor încep să crească, de asemenea şi rolurile părinţilor, acestea schimbându-se.
Familiile celui de Al Treilea Val se vor întâlni în foarte multe tipuri, fapt ce îi dă individului posibilitatea de alegere.

Capitolul 18 - Criza de identitate a corporaţiei

Se produc nişte dislocări în economia mondială.
Dolarul american se afla la putere.
Suisse şi Banca Naţională din Abu-Dhabi creează un fel de "monedă apatridă" - devize şi credite nesupuse vreunui control guvernamental - care se umflă asemenea unui balon gata să explodeze. Grosul acestei monede îl formează eurodolarii - dolarii din afara Statelor Unite.
Banca Mondială, FMI si GATT sunt supuse la multiple presiuni.
Al Treilea Val sporeşte foamea de informaţie.
Obiectivul corporaţiei trece de la singular la plural, şi aceasta nu doar la nivelul retoricii sau al relaţiilor cu publicul, ci şi la acela al identităţii şi autodefinirii.

Capitolul 19 - În căutarea unor reguli noi

Acest capitol începe abrupt cu un model de ceartă destul de tipică pentru o familie înstărită din Statele Unite ori din Europa şi nu numai. La baza acestui conflict aparent între generaţii stă confruntarea clasică dintre tineretul romantic şi vârstnicii realişti.
Al Doilea Val a adus cu sine un "cod" de principii sau reguli care au guvernat comportamentul individual al oamenilor. Principii cum sunt sincronizarea, standardizarea, sau maximizarea erau aplicate în activitatea economică, în guvernare şi în viaţa de fiecare zi, unde oamenii erau obsedaţi de punctualitate şi de orare stricte.
Noul cod este diametral opus multor reguli din Al Doilea Val.
Dacă Al Doilea Val a dat naştere primelor pieţe cu adevărat naţionale, cel de Al Treilea Val le-a dezvoltat, le-a îmbogăţit, le-a răspândit în lumea largă.
Părinţii, legaţi încă în cea mai mare parte de codul erei industriale, intră în conflict cu copiii care, deşi îşi dau seama că vechile reguli sunt tot mai nepotrivite, sunt nesiguri, dacă nu total ignoraţi, în privinţa celor noi.
Autorul adaugă la sfârşit "atât ei cât şi noi suntem prinşi între ordinea muribundă  celui de Al Doilea Val şi civilizaţia de mâine a celui de Al Treilea Val."