O CIOCNIRE DE VALURI
Capitolul 1 - Supralupta
"În faţa omenirii stă un salt cuantic înainte. În faţa ei stă cea mai mare răsturnare socială şi cea mai profundă restructurare creatoare din toate timpurile. Fără să ne dăm perfect seama suntem angajaţi în construirea din temelii a unei remarcabile civilizaţii noi. Aceasta este semnificaţia celui de Al Treilea Val." Aceste câteva rânduri ne induc semnificaţia cărţii şi rolul nostru în toată această poveste numită viaţă.
Capitolul 1 - Supralupta
"În faţa omenirii stă un salt cuantic înainte. În faţa ei stă cea mai mare răsturnare socială şi cea mai profundă restructurare creatoare din toate timpurile. Fără să ne dăm perfect seama suntem angajaţi în construirea din temelii a unei remarcabile civilizaţii noi. Aceasta este semnificaţia celui de Al Treilea Val." Aceste câteva rânduri ne induc semnificaţia cărţii şi rolul nostru în toată această poveste numită viaţă.
"O ciocnire de valuri" este
titlul ce deschide primul capitol al volumului. Această metaforă evidenţiază
intersecţia dintre cele trei ere, dintre cele trei "valuri", aşa cum
sunt ele denumite de către Alvin Toffler. Aceste perioade invocate în cartea sa
sunt revoluţia agricolă, ascensiunea civilizaţiei industriale, iar a treia este
în plină dezvoltare şi ne este dezvăluită pas cu pas.
AL DOILEA VAL
Capitolul 2 - Arhitectura civilizaţiei
În acest capitol aflăm că la începutul celui de Al Doilea Val "lumea civilizată era acea parte a planetei pe care majoritatea oamenilor lucrau pământul. Oriunde apărea agricultura, se instala civilizaţia."
Primul val s-a manifestat până în 1650-1750, care a fost marcată de civilizaţia agricolă, iar Al Doilea Val a legat toate creaţiile şi descoperirile primului val, asamblându-le ca pe o maşină, formând sistemul social mai puternic şi coerent.
Al Doilea Val avea de gând să îmbunătăţească tot ce reuşise Primul Val, astfel încât tehnosfera agricolă a fost înlocuită cu o tehnosferă industrială.
Capitolul 3 - Pana invizibilă
Înaintând în cel de Al Doilea Val aflăm că preocuparea obsedantă pentru bani, bunuri şi obiecte nu este o reflectare a capitalismului, ci a industrialismului. Ea este reflectarea rolului principal pe care-l joacă piaţa în toate societăţile în care producţia este despărţită de consum, în care fiecare obţine cele necesare traiului de pe piaţă şi nu prin propria-i capacitate productivă.
Apare "lupta dintre sexe". Este vorba despre acea perioadă în care bărbatul lucra şi aducea bani în casă, iar femeia se preocupa de treburile căminului. Bărbatul a preluat responsabilitatea pentru forma de muncă mai avansată din punct de vedere istoric, pe când femeia a rămas s-o efectueze pe cea mai veche, mai înapoiată. "Am putea spune că el s-a îndreptat spre viitor, pe când ea a rămas în trecut".
Bărbaţii, pregătiţi din copilărie pentru rolul lor din atelier, unde urmau să trăiască într-o lume a interdependenţelor, au fost stimulaţi să devină "obiectivi". Femeile, pregătite de la naştere pentru reproducere, creşterea copiilor şi treburile casnice, şi-au dus în mare măsură munca izolate din punct de vedere social, au fost învăţate să fie "subiective"- şi deseori considerate incapabile de gândire raţională şi analitică, presupusă a se potrivi cu obiectivitatea. Femeile care au ieşit din izolarea relativă a căminului, pentru a se angaja în producţia interdependentă, au fost frecvent acuzate că s-au defeminizat, că au devenit reci, dure şi obiective.
Diferentele dintre sexe si stereotipurile cu privire la rolul sexelor s-au accentuat şi datorită greşitei identificări a bărbaţilor cu producţia şi a femeilor cu consumul, cu toate că şi bărbaţii consumă, iar femeile produc.
După ce s-a înfiripat pana invizibilă care a despărţit producătorul de consumator, au urmat o serie de schimbări profunde: s-a format şi s-a extins piaţa, devenită necesară pentru a face legătura dintre producător şi piaţă.
Capitolul 4 - Descifrarea codului
Capitolul 4 începe prin a ne spune că fiecare civilizaţie are un cod secret - o serie de reguli şi principii care se reîntâlnesc în toate activităţile ei ca un model care se repetă. Industrialismul celui de Al Doilea Val se compune din şase principii , legate între ele, care programează comportamentul a milioane de oameni (standardizarea, specializarea, sincronizarea, concentrarea, maximizarea, centralizarea).
Punctualitatea, care nu fusese niciodată prea importantă în comunităţile agricole, a devenit o necesitate socială şi ceasurile au început să se înmulţească vertiginos.
În revista britanică de ştiinţe sociale "New Society", Stan Cohen relevă că înainte de industrialism "săracii erau ţinuţi acasă la părinţi sau la rude, delicvenţii erau amendaţi, biciuiţi sau izgoniţi dintr-o aşezare în alta, nebunii trăiau în familiile lor sau erau întreţinuţi de comunitate, dacă erau săraci". Industrialismul a revoluţionat această situaţie. Secolul XIX este văzut ca o "epocă a marilor încercări", astfel încât delicvenţii au fost ridicaţi şi concentraţi în închisori, bolnavii mentali au fost strânşi şi concentraţi în aziluri de nebuni, iar copiii au fost adunaţi şi concentraţi în şcol, aidoma cu muncitorii care fuseseră concentraţi în fabrici.
Tot în acest capitol aflăm că URSS poseda cea mai concentrată industrie din lume.
AL DOILEA VAL
Capitolul 2 - Arhitectura civilizaţiei
În acest capitol aflăm că la începutul celui de Al Doilea Val "lumea civilizată era acea parte a planetei pe care majoritatea oamenilor lucrau pământul. Oriunde apărea agricultura, se instala civilizaţia."
Primul val s-a manifestat până în 1650-1750, care a fost marcată de civilizaţia agricolă, iar Al Doilea Val a legat toate creaţiile şi descoperirile primului val, asamblându-le ca pe o maşină, formând sistemul social mai puternic şi coerent.
Al Doilea Val avea de gând să îmbunătăţească tot ce reuşise Primul Val, astfel încât tehnosfera agricolă a fost înlocuită cu o tehnosferă industrială.
Capitolul 3 - Pana invizibilă
Înaintând în cel de Al Doilea Val aflăm că preocuparea obsedantă pentru bani, bunuri şi obiecte nu este o reflectare a capitalismului, ci a industrialismului. Ea este reflectarea rolului principal pe care-l joacă piaţa în toate societăţile în care producţia este despărţită de consum, în care fiecare obţine cele necesare traiului de pe piaţă şi nu prin propria-i capacitate productivă.
Apare "lupta dintre sexe". Este vorba despre acea perioadă în care bărbatul lucra şi aducea bani în casă, iar femeia se preocupa de treburile căminului. Bărbatul a preluat responsabilitatea pentru forma de muncă mai avansată din punct de vedere istoric, pe când femeia a rămas s-o efectueze pe cea mai veche, mai înapoiată. "Am putea spune că el s-a îndreptat spre viitor, pe când ea a rămas în trecut".
Bărbaţii, pregătiţi din copilărie pentru rolul lor din atelier, unde urmau să trăiască într-o lume a interdependenţelor, au fost stimulaţi să devină "obiectivi". Femeile, pregătite de la naştere pentru reproducere, creşterea copiilor şi treburile casnice, şi-au dus în mare măsură munca izolate din punct de vedere social, au fost învăţate să fie "subiective"- şi deseori considerate incapabile de gândire raţională şi analitică, presupusă a se potrivi cu obiectivitatea. Femeile care au ieşit din izolarea relativă a căminului, pentru a se angaja în producţia interdependentă, au fost frecvent acuzate că s-au defeminizat, că au devenit reci, dure şi obiective.
Diferentele dintre sexe si stereotipurile cu privire la rolul sexelor s-au accentuat şi datorită greşitei identificări a bărbaţilor cu producţia şi a femeilor cu consumul, cu toate că şi bărbaţii consumă, iar femeile produc.
După ce s-a înfiripat pana invizibilă care a despărţit producătorul de consumator, au urmat o serie de schimbări profunde: s-a format şi s-a extins piaţa, devenită necesară pentru a face legătura dintre producător şi piaţă.
Capitolul 4 - Descifrarea codului
Capitolul 4 începe prin a ne spune că fiecare civilizaţie are un cod secret - o serie de reguli şi principii care se reîntâlnesc în toate activităţile ei ca un model care se repetă. Industrialismul celui de Al Doilea Val se compune din şase principii , legate între ele, care programează comportamentul a milioane de oameni (standardizarea, specializarea, sincronizarea, concentrarea, maximizarea, centralizarea).
Punctualitatea, care nu fusese niciodată prea importantă în comunităţile agricole, a devenit o necesitate socială şi ceasurile au început să se înmulţească vertiginos.
În revista britanică de ştiinţe sociale "New Society", Stan Cohen relevă că înainte de industrialism "săracii erau ţinuţi acasă la părinţi sau la rude, delicvenţii erau amendaţi, biciuiţi sau izgoniţi dintr-o aşezare în alta, nebunii trăiau în familiile lor sau erau întreţinuţi de comunitate, dacă erau săraci". Industrialismul a revoluţionat această situaţie. Secolul XIX este văzut ca o "epocă a marilor încercări", astfel încât delicvenţii au fost ridicaţi şi concentraţi în închisori, bolnavii mentali au fost strânşi şi concentraţi în aziluri de nebuni, iar copiii au fost adunaţi şi concentraţi în şcol, aidoma cu muncitorii care fuseseră concentraţi în fabrici.
Tot în acest capitol aflăm că URSS poseda cea mai concentrată industrie din lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu